blog

Drept Penal Infractiuni

Măsurile preventive

Pot fi dispuse  și menținute de către instanță pe toată perioada procesului.

Măsurile Preventive  dispuse de procuror pot fi:

  • Reținerea – este dispusă doar de către procuror pentru o perioadă de cel mult 24 ore.
  • Controlului Judiciar: poate fi dispus în timpul urmăririi penale pentru o perioadă de cel mult 5 zile;
Măsuri preventive dispuse de instanță:
  • Controlul judiciar:

Atât procurorul cât și instanța pot dispune împotriva suspectului sau inculpatului  măsura controlului judiciar; ce poate consta în îngrădirea unor drepturi precum dreptul:

de a te deplasa sau a fi prezent într-o anumită zonă,
de a participa la evenimente sportive,
de a desfășura o anumită activitate lucrativă sau comerciale,
de a conduce autovehicule rutiere;
de a lua contact sau de a se apropria de victimă; martori; alte persoane – făptuitori ai unei infracțiuni;
controlul judiciar pe cauțiune;
arestul la domiciliu

Poate fi consideră evadare – părăsirea domiciliului fără drept de către cel arestat,

În vederea părăsirii domiciliului suspectul sau inculpatul se poate adresează instanței – în scris – cu o cerere motivată în fapt.

  • Arestarea preventivă:

Ca și măsura arestului la domiciliul este dispusă doar de către instanță și nu poate fi mai mare de 60 de zile. După această perioadă, dacă situația o impune instanța poate menține măsura preventive până la condamnarea sau achitare suspectului, inculpatului.

  • Măsuri asiguratorii

Măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale de constrângere reală, ce constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile aparținând suspectului sau inculpatului;

Tipuri de măsuri asiguratorii:

sechestrul unor bunuri
notarea ipotecară;
poprirea

Sechestru asigurator poate fi dispus asupra bunurilor prezente cât și asupra bunurilor viitoare.

Suspectul; inculpatul; persoana vătămată; partea civilă și partea responsabilă civilmente  au dreptul  prin avocat să participe la actele de urmărire penală, să studieze și să fotocopieze dosarul de urmărire penală.

Soluționarea dosarului de urmărire penală cu celeritate.

Dacă organul de urmărire penală (polițistul; procurorul) ”omite” mai bine de 1 an de la data începerii urmăririi penale  să soluționeze dosarul de urmărire penală – suspectul; inculpatul; persoană vătămată; partea civilă; partea responsabilă civilmente –  au posibilitatea să se adreseze instanței în vederea contestării duratei procesului.

Liberarea condiționată

Procedură

Este o posibilitate de îndreptare oferită de legiuitor condamnatului și nu o obligației  ce trebuie respectată de instanță.

Liberarea condiționată se poate face la propunerea  comisia de liberare condiționată din cadrul penitenciarului unde condamnatul își execută pedeapsa sau prin formularea unei cereri în vederea liberării condiționate.

Condiții

Pentru a putea beneficia de liberare condiționată, condamnatul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  1. Să execute pedeapsa – cel puțin în regim semideschis;
  2. La data solicitării liberării condiționate să fie împlinită fracției de pedeapsă executată.
  3. Pe timpul detenției să nu fi fost sancționat sau să fi comis alte infracțiuni
  4. Condamnatul a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare. Sunt exceptate de la această obligație persoanele ce fac dovada că au făcut demersuri să achite prejudiciul, dar nu au avut posibilitatea materială să îndeplinească această obligație;
  5. Să dea dovadă de îndreptare și bună purtare pe durata detenției.

Competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul de detenție de la data introducerii cererii de liberare condiționată.

Reabilitarea  

Este o cauză de înlăturare a consecințele condamnării, prin care persoanele condamnate pot fi repuse în folosința drepturilor de care a fost lipsite.

Reabilitarea face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare.

Reabilitarea este prevăzută de prevederile art. 165 – art.171 Cod Penal, și  poate fi: 

Reabilitarea de drept are loc în cazul condamnării:

la pedeapsa amenzii,
la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani
la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune.

Reabilitarea judecătorească:

1. Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanță, după împlinirea următoarelor termene:

a) 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani;
b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
c) 7 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă, comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii;
d) 10 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a liberării condiţionate.

2. Condamnatul decedat până la împlinirea termenului de reabilitare poate fi reabilitat dacă instanţa, evaluând comportarea condamnatului până la deces, apreciază că merită acest beneficiu.

Înainte de a te adresa instanței cu o cerere de reabilitare, asigură-te că îndeplinești următoarele cerințe:

  1. perioada de timp scursă de la data executării pedepsei este îndeplinită;
  2. perioada de timp scursă de la liberare  se calculează de la data la care pedeapsa se consideră ca a fost executată și nu de la data liberării condiționate.
  3. prejudiciul a fost achitat în totalitate.

Condiția nu poate fi considerată ca fiind îndeplinită în caz de împlinire a termenului de prescripție, sau prin pasivitatea de care a dat dovadă partea civilă în recuperarea prejudiciului suferit după executarea pedepsei și până la soluționarea cauzei, justițiabilul nu trebuie să fi săvârșit alte infracțiuni.

În caz contrar, chiar dacă fostul condamnat a fost reabilitat, sentința de reabilitare poate fi anulată.